Când ai o biografie atât de ofertantă şi de interesantă ca Robert Șerban (poet, prozator, redactor al revistei „Orizont”, jurnalist, publicist-comentator al revistei „Banatul Azi”, realizator de emisiuni culturale de televiziune la TVR Timişoara şi TVR 3, Meritul cultural în grad de cavaler primit de la Președinția României), dar şi o experienţă atât de bogată în relaţiile cu oamenii, atunci nimic nu pare prea greu. Nici măcar să intervievezi 72 de poeți: Constantin Abăluţă, Marius Aldea, Adrian Alui Gheorghe, Șerban Axinte, Radu Bata, Adrian Bodnaru, Romulus Bucur, Raul Bribete, Ioana Burghel, Grigore Chiper, Dan Mircea Cipariu, Dan Coman, Andrei Crăciun, Tudor Creţu, Dumitru Crudu, Constantin Cubleşan, Péter Demeny, Gelu Diaconu, Rodica Draghincescu, Horia Dulvac, Florin Dumitrescu, Lia Faur, Adela Greceanu, Florin Iaru, Constantin Iftime, Dumitru Iftime, Borco Ilin, Adrian Lesenciuc, Iolanda Malamen, Ștefan Manasia, Andra Mateucă, Liviu Măţăoanu, Virgil Mihaiu, Ștefan Mitroi, Andrei Mocuţa, Ioan T. Morar, Viorel Mureşan, Angela Nache-Mamier, Sever Negrescu, Felix Nicolau, Oana Cătălina Ninu, Andrei Novac, Liviu Ofileanu, Aurel Pantea, Cosmin Perța, Ioan Es. Pop, Bogdan O. Popoescu, Spiridon Popescu, Alexandru Potcoavă, Liubița Raichici, Daniela Raţiu Viorica Răduţă, Monica Rohan, Ileana Roman, Andra Rotaru, Violeta Savu, Lucian Scurtu, Costel Stancu, Moni Stănilă, Cătălin-Mihai Ștefan, Iulian Tănase, Gabriel Timoceanu, Nicolae Tzone, Răzvan Țupa, Floarea Țuţuianu, Mihail Vakulovski, Lucian Vasiliu, Gilda Vălcan, Anatol Viere, Paul Vinicius, George Vulturescu.
Cu atâţia scriitori a reuşit să stea de vorbă directorul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, în volumul Raidul poeților, un tom masiv de 340 de pagini, apărut la editura Junimea în acest an. Principiul listei nu e nou, e vechi de când lumea. Fiecare om mizează pe alţii, pe un anumit cerc de valori şi empatii. Dar nu exigenţa este principala calitate a acestui volum de convorbiri, ci perseverenţa, bonomia și căldura umană. Pofta de taifas a celui care provoacă mărturisiri este, în cazul său, o formă de „joie de vivre” ce emană din spiritul dotat cu forţă persuasivă, răbdare, talent şi fler. Dar mai ales cu perseverenţă.
Robert Șerban se pricepe la oameni, e un profesionist al dialogului, aşa cum alţii sunt chemaţi să realizeze studii ale psihologiei umane.
Pe el îl intereserază mai mult viaţa decât opera, pentru că ştie din experienţa de jurnalist și moderator al emisiunii „Piper pe limbă” că nu poţi vorbi nestânjenit despre ceea ce faci. Unii, din modestie, ar omite ce e important, alţii nu s-ar mai opri din lauda de sine. De aceea, el le propune să discute despre viaţă atrăgându-i într-o capcană – nu poţi să faci fără să fii:
„Dacă în alte arte lucrul în echipă e vital, arta scrisului implică singurătate, ce conturează într-un anumit fel individualitatea. Pe unii îi face egocentrici, pe alţii, discreţi, unora le dă la iveală originalitatea, altora, nevrozele, unii-s asociali, alţii – magnetizanţi. Şi uite aşa, din mărturisire în mărturisire, se iţeşte un areal literar, al unei comuniuni ce are aceeaşi pasiune: poezia.”
Aşadar viaţa cu meandrele ei, cu misterele ei, cu necazuri şi bucurii, cu victorii şi înfrângeri.
Şi cum reuşeşte să smulgă o mărturisire deosebită, inedită, izbucneşte într-un torent de vorbe şi punctează victoria. Robert e mereu în vervă, mereu în fierbere, pentru că e conştient de misiunea sa. Are reflexul conversaţiei în sânge, dar are şi umor, ştie să îl deconecteze pe cel intervievat prin farmec personal, prin propriile judecăţi de valoare, prin comentarii pertinente asupra stării culturale a na(ra)ţiunii. Îi creează interlocutorului condiţii propice pentru a se confesa la cald.
Niciodată însă nu pierde facultatea de a admira, de a pune în prim plan viaţa cu complicatele ei legături. Și mai e ceva ce se ascunde în știința lui de a descoase artizanii versurilor. Le cunoaște psihologia atât de bine pentru că e și el însuși poet, unul tradus în aproape toate limbile pământului: germană, franceză, engleză, sârbă, maghiară, poloneză, cehă, spaniolă, italiană, olandeză, macedoneană, daneză, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucraineană, idiş, portugheză, turcă etc.
Activismul cultural, proiectele numeroase și intensitatea trăirii în spațiul artistic îl proiectează pe Robert Șerban în avangarda profesioniștilor culturii. El cucerește publicul prin farmecul personal, spiritul catalizator și inteligența vie, mobilizatoare, provocatoare. Se mișcă repede și surprinzător în poezie, în jurnalism, în zona interviului, în lumea artiștilor plastici, în televiziune, ca un actor grăbit care profită de vogă și talent și improvizează cu grație. A publicat un volum de proză, mai multe cărți de poeme, de interviuri și chiar o antologie efervescentă despre întâlnirile scriitorilor cu miliția.
Spiritul polivalent și pasiunea pentru dialog și confesiune se regăsesc și în argumentul său din Raidul poeților:
„Intervievaţii mei au vârste şi stiluri de scris diferite, unii sunt – nu găsesc alt cuvânt, dar nici nu-l folosesc peiorativ – maeştri, alţii debutanţi, unii-s cunoscuţi, alţii, pe cale de a fi, dar toţi, poeţi pe care i-am citit, îi citesc şi îi admir. Şi cu care am afinităţi. Le-am trimis întrebările în scris, ca să aibă răgaz să se gândească şi să răspundă cât mai… exact. Şi astfel, să aflăm, între altele, cum au descoperit plăcerea şi, apoi, vocaţia scrisului, cum lucrează (cu) mecanismele literaturii, când funcţionează ele şi când nu, cine erau scriitorii pe care i-au cunoscut, cu care dintre ei au fost sau sunt prieteni, ce (mai) înseamnă inspiraţia.”
Să nu uităm că și-a format și cultivat deja un public fidel,
la lansările lui de carte vin foarte mulți oameni, cărțile sale sunt premiate sau nominalizate, e un autor „trendy” cu un cont înfloritor pe Facebook. Cu toate acestea, el deplânge cu luciditate lipsa unei ofensive reale a industriei cărții, decăderea rolului formator al școlilor, dispariția redactorilor de carte. Poate cel mai important rol al lui rămâne acela de cap limpede care nu încetează niciodată să se implice pe frontul literaturii și să caute neobosit soluții la criza lecturii.
