Volumul Reset interior, semnat de Carina Braina și apărut în 2025 la Casa Cărții de Știință, este o carte de poezie confesivă, intens emoțională, care explorează fragilitatea psihică, iubirea neîmpărtășită, alienarea și procesul dureros al autorecuperării. Titlul funcționează ca o cheie de lectură: poezia devine mecanismul prin care poeta încearcă să se dezinstaleze dintr-o versiune veche, disfuncțională, și să își dea refresh.
Unul dintre punctele forte ale volumului este autenticitatea. Vocea poetică nu pare filtrată estetic sau intelectual, ci se exprimă direct, uneori brutal, alteori naiv, fără a căuta să seducă prin rafinament, ci prin sinceritate. Versuri precum „Iluzionez conștient / Și mă pierd căutându-mă” sau „Am fost blocată atâta timp în bula asta de fantezii copilărești / Încât am uitat că sunt matură” surprind cu claritate un eu liric prins între luciditate și autoamăgire.
Un alt element reușit este imagistica corporală și recursul frecvent la metafore medicale sau anatomice, care traduc suferința psihică în termeni concreți: „Mai ușor scoți sângele din parenchim sau ventriculi / Decât pe tine din mintea mea” sau „Am așteptat cuminte această minunată zi, / Ziua în care nu te mai caut prin ventriculul drept”. Aceste imagini creează un limbaj recognoscibil, personal, care individualizează discursul poetic și îi oferă o anumită forță vizuală.
De asemenea, volumul surprinde obsesia iubirii unilaterale, temă centrală reluată insistent, dar asumat. Versurile „Dar ce te faci atunci când iubirea o simți doar tu? / Cumplit sentiment” rezumă una dintre aspectele principale ale cărții. Insistența asupra aceleiași figuri absente poate fi citită nu ca lipsă de varietate, ci ca simptom al stării descrise: incapacitatea de a ieși din cercul gândurilor repetitive.
Totuși, această obsesie devine și una dintre slăbiciunile volumului. Recurența temelor, a imaginilor (fumatul, sângele, oglinda, insomnia, dorul) și a registrului confesiv poate crea, pe alocuri, senzația de redundanță. Unele texte par variațiuni ale acelorași stări, fără o evoluție poetică semnificativă, ceea ce riscă să obosească cititorul.
Un alt aspect discutabil este inegalitatea stilistică. Alături de poeme cu imagini puternice și o construcție coerentă apar și pasaje care alunecă spre proză diaristică sau formulări explicite, mai puțin sugestive, precum „Aberații scrise, negândite până la capăt, / Căci așa sunt, impulsivă de fel.” Deși această autoreflexivitate poate fi interpretată ca un gest de onestitate, ea slăbește uneori tensiunea poetică, transformând poezia într-o confesiune brută, insuficient filtrată artistic.
În ansamblu, Reset interior este un volum intens, vulnerabil și curajos, care mizează mai degrabă pe impact emoțional decât pe construcție formală. Nu este o carte a echilibrului, ci a excesului afectiv, a rănilor expuse fără protecție. Finalul volumului, orientat spre acceptare și reconstrucție sugerează o ieșire din labirintul interior, chiar dacă drumul până acolo este fragmentat și dureros. Cartea se adresează cititorilor care caută poezie confesivă, intens subiectivă, și care pot accepta imperfecțiunea ca parte a autenticității. Nu este un volum fără fisuri, dar tocmai aceste fisuri îi conferă o anumită sinceritate și forță emoțională.![[CARTEA SĂPTĂMÂNII] Carina Braia: „Reset interior”](https://www.criticarad.ro/wp-content/uploads/2026/03/carina-braina.webp)
- VEZI mai multe CĂRȚI – AICI
