Onisim Colta – IN MEMORIAM

onisim colta
Distribuie:
S-A DUS ÎN ETERNITATE ARTISTUL PLASTIC ONISIM COLTA

Aflăm că „Onisim Colta, unul dintre cei mai respectați artiști plastici români, Cetățean de Onoare al Aradului, s-a stins la 70 de ani”. În urmă cu vreo cinci ani, am scris eseul de mai jos despre Onisim, fiind colegi la Universitatea Aurel Vlaicu. I-am dus articolul la Facultatea de design, așteptând un mesaj de mulțumire sau, poate, vreun reproș. În așteptare, aflu că artistul plastic arădean, de dimensiune națională, s-a dus, în 7 octombrie 2022 spre ceruri.
Eternă pomenire și condoleanțe familiei și distinsei Doamne Rodica Colta.

colta onisim

(Lucrarea „Oameni care pleacă – Marea îmbarcare”, desen în pensulă, 2015 mai multe, AICI)
ONISIM COLTA: LIMPEZIME ȘI MISTER – în „Dicționarul de artă modernă și contemporană”

(Ed. Polirom, Iași, 2016),
elaborat de Constantin Prut, articolul despre Onisim Colta identifică – sintetic – principalele elemente biografice: „Onisim Colta (n. Baia Sprie, 1952), pictor și scenograf român. A absolvit, în 1976, Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu”, din Cluj-Napoca, unde a învățat cu Paul Sima. A participat la expozițiile: „Corpul uman”, Arad, 1979; „Estetica urbană”, Arad, 1980, 1986, Concursul internațional de desen „Joan Miro”, Barcelona, 1981, 1982; Medium, Sf. Gheorghe, 1981, 1994; Bienala de la Valporcuso, 1985; „Spațiul oglindă”, București, 1996; Bienala de la São Paolo, 1987, Expoziția de grafică Yokohama, 1992. Distincții: Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din Arad, 1998. Urmează, în același loc, 9 rânduri de aprecieri din care selectăm: „îndelung exercițiu de observare a realității”, „concret însoțit de un abur metafizic”, „capacitatea figurației”, „pasionat periplul prin lumea materială în care transpar aspecte neașteptate ce modifică imaginea”. Din Baia Sprie, trecând prin studii universitare artistice la Cluj-Napoca, în 1975, ajunge la Arad, ca scenograf la Teatrul de Stat, după ce a urmat un „curs de scenografie”.

Repartiția profesională la Teatrul de Stat din Arad îl desțelenește de topicul maramureșean, devenind „arădean”, prin căsătoria cu Rodica Colta, muzeograf pasionat de etnografie și interculturalitate.

C. Prut, în Dicționarul său de artă, ar mai trebui să adauge câteva elemente de actualizare: doctor în arte vizuale (2006), prof. univ. la Facultatea de Design a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, eseist și redactor artistic al revistei „Arca” a filialei Arad a Uniunii Scriitorilor, peste 33 de expoziții. 

Reperele biobibliografice sunt laconice, dar limpezesc o viziune experiențială de întâlnire a unui om cu valorile cărora le dă un sens personalizat. Vom îmbunătăți telegrafia dicționarului cu alte ajustări, care să construiască pe osatura unui eseu de dicționar acea „carnație” dată de comentarii și opinii, în stare să mărturisească evoluția unui artist contemporan, care reprezintă arta plastică arădeană și națională.

Deși suntem colegi universitari, dar la facultăți diferite și locații mai îndepărtate, cunosc prea puține fapte despre „omul” și „artistul” Onisim Colta. De aceea, mă folosesc de interviul oferit lui Petre Don (în cotidianul „Glasul Aradului”, 15 dec. 2014), care – consider eu – este esențial pentru înțelegerea sensului existenței, motivațiile, modul de gândire și substanțialitatea creației sale. Am în vedere creatorul, cel care trece dincolo de dimensiunile didactice ale profesorului, dar care dă studenților săi un argument valoric privind calitatea explicațiilor sale academice. 

Copilărie grea, dar fascinantă

Baia Sprie maramureșeană i-a fost locul de naștere în „casa de pe una dintre multele coline cu livezi”: „practic, am trăit la țară, cu toate cele, livadă, holde, viță de vie, animale, producție proprie de legume, cereale, pâine, vin, palincă, clisă ș.a.m.d.” Onisim (de la Onisimos – cuvânt grecesc însemnând „folositor”) și-a salvat „copilăria grea”,  – dar liberă – prin „fascinația” peisajului care i-a marcat hoinărelile printr-un decor încântător, un peisaj ce se asemuia cu „prima expoziție” din casa evreicei Labar neni, gazda  surorii sale, care, consideră artistul, „a declanșat resorturile intime ale talentului”; înzestrat cu imaginile spațiului nativ maramureșean, cu impresia puternică a vizualizării primelor tablouri ale pictorilor de la Baia Mare, având în sine adânc impregnante tradiții și datini folclorice, Onisim Colta avea deja temeiuri de originalitate.

Artist arădean

Pe baza mediei generale (9,67), licențiatul artelor plastice clujene dispune de repartiție ministerială la Teatrul din Arad, ca scenograf. S-a adaptat specificului arădean și atmosferei mirositoare de tei primăvăratic al Corso-ului din Arad, s-a integrat colectivului teatral, efectuând „peste 80 de montări scenografice”, toate apreciate de o critică teatrală severă; o expoziție de artă plastică a lui Onisim Colta devine „un fel de scenografie”, „o expoziție de-a mea cu o suită de lucrări de pictură, desen, acuarelă, obiect, sculptură, instalație devine un fel de scenografie, prin relaționarea tuturor pieselor ce sumează și în spațiu”. 

Evaluări critice


Știți doar, preabuni cititori, că nu sunt critic de artă. De aceea, chem în sprijin pe alții mai pricepuți decât mine. În listingul artistului plastic Onisim Colta, netul prezintă vreo 50 de articole, propunându-ne câteva referințe bibliografice, reprezentative fiind: Horia Medeleanu – Culoare și formă (1996), Ion Parhon – Fascinanta omniprezență a sacrului (2002), Pavel Sușară – Lumile succesive ale lui Onisim Colta (2000), Alina Gherasim – Transparențe-text de Onisim Colta (2016), Dorin Topan – Onisim Colta – Turn (2015), considerațiile lui Negoiță Lăptoiu (1996) și mulți alții.
S-a pomenit de „unitatea stilistică”, „armonia apolinică”, „înnobilarea concretului”, „forme de rugăciune” a creațiilor, „lumina revelatoare a detaliilor grafice”, precum și „caracterul arhetipal”, mai apoi poezie, ritual, rugăciune, transcendent și experiențial.
Caracteristicile de mai sus sunt justificate prin observarea unor creații cu o veritabilă valoare expresivă:
Cartea facerii, Prin cele ce se văd, Poarta părăsită, Cupola în construcție, Fântâna timpului, Piramidă, Ieșire, Oglindă Menționăm ca realizare a artistului plastic scrierea monografiei despre un distins pictor naiv șirian, Nicolae Chirilovici, un volum-album, de aproape 200 pagini, din care peste 100 sunt reproduceri ale creațiilor acestuia.

Eseul cunoscutului critic de artă arădean, Horia Medeleanu, lămurește relația creațiilor lui Colta cu „spiritul apolinic”, în sensul în care artistul vede „frumusețea pretutindeni”, creând un spectacol liniștitor, mascat de un înalt prag intelectual.

Ca manieră, Onisim Colta „reinterpretează rolul luminii”, care „vine de pretutindeni și de nicăieri”, inundând „calm, cu o intensitate egală întreaga suprafață a tabloului”. Artei lui Onisim Colta, afirmă criticul arădean, i se potrivește termenul de „realism magic”. Alte opinii converg spre identificarea unui artist complex, original, vizând asumarea unui liant între lumea concretă ca subiect inspirativ și conotarea unor ecouri metafizice. Operele sale artistice sugerează „o relație intimă cu divinul”, „o preocupare pentru sacru”, dând privitorului sentimentul armonizării culorilor monotone într-un decor simplu, dar profund, asemeni sculpturilor brâncușiene.

Percepția sintetică
A sosit momentul să tragem linie și să sintetizăm câteva idei despre configurația ideatică a unei Opere artistice, ajunsă de pe-acum clasică (în sens de incontestabilă valoric) și la o personalitate deplină.
  • Expresie a afirmării în multe genuri de artă plastică (pictor, grafician, sculptor, scenarist), Onisim Colta creează un spațiu artistic geometrizat, alcătuit din armonii desincronizate, menit să transmită o arhitectură complexă, tulburătoare prin mister și simplitate. Rigurozitatea ritmică a unor elemente artistice se lasă fisurată de câte o nișă aerisitoare, prin care se creionează imaginativ o misterioasă aventură chestionată;
  • Culoarea e un auxiliu: virtuțile semantice ale operelor plastice reies din idei – sugerate de armonia impresionistă a elementelor alcătuitoare -; seducător de intelectualizate, lesne de semnificat, dar dificil de a-i fixa motivația care stimulează plăcerea, creațiile lui Onisim Colta caligrafiază originalitatea unui dialog complicitar între artist și privitor; 
  • O fereastră abandonată, un sertar în care „crește” o carte, un volum având semn de carte un fel de mir care se scurge dintre pagini, o țesătură regăsită sau, mă rog, o trompetă etc. devin motive artistice, în stare să seducă erudiția rafinată a autorului, care realizează veritabile climate lirice, dominate de tensiuni metaforice. Simplitatea însăși – extrem de elegantă – devine o metaforă, un fel de mister care ademenește prin gustul sublimat al arhetipului. Aroma muzeală a imaginii persistă ca și cum privitorul – de fapt, un fel de cititor – ar deveni un confident, căutând ceva împreună în cotloanele tăinuite ale sufletului topit în opera plastică.
  • O expoziție a lui Onisim Colta este un spectacol de desfătare. Piesele artistice expuse stimulează imaginația, călăuzind-o spre recuperarea ecoului satului natal maramureșean, spre o rugăciune singulară în biserica abandonată, spre farmecul înduioșător al casei părăsite și oblojită cu o scândură ruptă, spre lumea vrăjită a cărților (un insistent motiv plastic) ori spre arta îmbinării lemnului domesticit etc. 
  • Artistul plastic Onisim COLTA și-a dobândit un stil în arta plastică, îngemănat din șlefuirea intelectualizată a unor artefacte din cultura populară, din congruența izotopic-armonică a mai multor secvențe din pictură, grafică, scenografie, desen și organizare spațială, din echilibrarea în compoziții a unor aleanuri filosofice generate de contexte neutralizate prin purificare, precum și de golirea intenționată a imaginii artistice de spectacularul culorilor, a experimentelor tușate, a modelor supraîncărcate de calificative (a evitat indulgența față de excese).
În CONCLUZIE, 

configurația ficțională a lui Onisim Colta este disciplinată de o retorică bine cumpănită, prin care calmează mimetismul și evită monedele postmoderniste (ca fenomene de manifestare a exceselor comerciale). Arta plastică a lui Colta dispune de lirism, de emoționalitate, de grație, de decență, fiecare „piesă artistică” sugerând privitorului o muzicalitate aparte și o izbândă a sufletului fascinat de simplitate și de aleasă cumpănire. Prin ceea ce a dat până în prezent artelor plastice, Onisim Colta dovedește că dispune de o bine conturată personalitate artistică, cu o certă dimensiune națională și cu irizări în arta plastică europeană. 

Categorie: In memoriam, Opinii
Etichete: anton ilica, artist plastic, in memoriam, Onisim Colta, scenograf, Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad, „capacitatea figurației”, „concret însoțit de un abur metafizic”, „îndelung exercițiu de observare a realității”
Distribuie:
Articolul anterior
Polițiștii Locali l-au amendat pe „Tata Teroare” a 10-a oară în ultimii doi ani – acum pentru că, după ce agresase verbal patru minore, i-a filmat și „porcăit” în timp ce se ocupau de un alt turbulent
Articolul următor
Belarusul Ales Bialiațki, organizația rusă Memorial și Centrul pentru libertăți civile din Ucraina au primit Premiul Nobel pentru Pace

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

ghid amnistie fiscala

ANAF | Ghid privind Amnistia Fiscală

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat un „Ghid pentru accesarea facilităților fiscale stabilite prin OUG 107/2024”, ordonanță care stabilește organizarea unei amnistii fiscale pentru firme și persoane fizice…