[ARGUMENT. Mai toate dicționarele serioase cad de acord asupra ideii că „pălăvrăgeala” este „Discuție despre lucruri lipsite de importanță”. Deci, un fel de vorbărie inutilă… Și totuși întreaga istorie a umanității este punctată – dominant! – de astfel de momente. Când un fenomen „întâmplător” se manifestă repetitiv, enervant de „repetitiv”, atunci el devine necesar!… Cel puțin așa ne spune dialectica: „necesitatea” își croiește drum prin intermediul „întâmplărilor”, la fel cum legitatea obiectivă (statistic-probabilistă) apare în și prin „jocurile hazardului”…]
„UNDE DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E” – F a l s!…
C o r e c t: UNDE MAHMUREALĂ E, TOTUL E!…
1. << Semne „bune” anu’ are!… >>, deci, LA MULȚI ANI boieri dumneavoastră! Și vorba răposatului Motan Arpagic, „Multă sănătate și fer’cire to’ași!”
Mda, marele Marin Preda și-a încheiat celebrul „Cel mai iubit dintre pământeni” cu o efuziune sentimentală… A greșit!… Mai bine spunea „Unde politică nu e, totul e!”… Căci „Unde politică e, nimic nu mai e!”… fie-ne gura strâmbă!… Sărbătorile „dintre ani” s-au petrecut cât se poate de „normal”: atentate teroriste (Magdeburg și New Orleans), sinucideri spectaculoase din motive sentimentale sau de „șoc post-traumatic” (Cetinje -Muntenegru, Las Vegas – USA), spargeri nu mai puțin spectaculoase („la pont”) ș.a.m.d. La ruși, the show must go on: „El fugitivo” Bashar al-Assad, otrăvit, este sub tratament (sub custodia lui Putin)… vi se pare anormal? Ați uitat de noviciok, de poloniu și alte „delicatese” servite celor care ar fi mai bine „să plece”?… Bașca, muierea, Asma al-Assad, greu bolnavă, incurabilă, refuzată la tratament în Perfidul Albion deși are (prin naștere) și cetățenia U.K.?… Ar ocupa un spațiu enorm doar simpla enumerare a „întâmplărilor” din această perioadă, pretutindeni în lume… Nenorocirea este că au murit oameni (mulți) printre care și copii… Degeaba ne lamentăm la infinit cu povestea cu dreptul / interdicția de a purta armă, practic, inclusiv pentru orice nenorocit fanatic sau defect mintal. Cine mai poate controla acest fenomen? Realitatea bio-psiho-umană ne reamintește că totuși homo sapiens sapiens (ce glumă cu „sapiens” -ul ăsta!) este – cum spuneam de mai multe ori – un predator! Și, din păcate, uităm prea des acest atavism… Oare, câți „lupi singuratici” (fanatizați politico-religios), câți „defecți mintal” (buni de cel mai sigur ospiciu) hălăduiesc neștiuți de nimeni, în libertate? Ei bine, asta-i realitatea lumii noastre!
Nu am intenția să fac – hic et nunc – vreun comentariu (chibițare) politic. Mă gândesc doar la ce se va întâmpla la 20 ianuarie a.c. (și mai ales după!)… toată planeta e cu ochii-n patru vis-a-vis de „schimbarea de ștafetă” la Casa Albă… Pentru un om profund religios, asta ar echivala cu „Schimbarea la față”… Parcă toată lumea a înnebunit! A doua venire a lui Mesia? Oamenii normali (mă refer la cei ce-au apucat și „prima domnie” a lui Donald-Duck-Dick) știu prea bine că este o deosebire, cât de la cer la pământ, între promisiune și faptă, între ce „baună” yankeul acum și ce va putea efectiv face… după… Rămâne o constantă – caracterul imprevizibil al firii sale! Ceea ce, pentru o țară ca Unchiul Sam, ar însemna a lăsa un copil zurbagiu să se joace cu o bombă nucleară… Totuși, există destui oameni cu capul pe umeri – chiar în „preajma sa”! – care să-i tempereze pornirile nerumegate. Totuși sistemul democrației americane funcționează, în ciuda ecartului în creștere între taberele ce există acolo. Chiar dacă Donald-Duck-Dick cochetează cu jind cu autoritarismul… Unchiul Sam nu este nici Rusia, nici China, nici Coreea de Nord, nici… Pe mine mă interesează acum un cu totul alt personaj – Elon Musk… Pomenesc de el aici tocmai pentru că se apropie 20 ianuarie…
Elon Musk este un „ciudat” (unii îl numesc genial). Născut la Pretoria (Africa de Sud) în 1971, actualmente deținător a trei cetățenii (sud-africană, canadiană și americană), ajuns la a treia muiere (pe post de nevastă „legală”; dracu’ știe câte „nelegale”….), cel mai bogat om din lume (azi), deținător a: Space X, Tesla Inc.; fondator a: Boring Company, xA.I., Neurolink, Open A.I., „prieten la cataramă” (vorba vine…) cu Donal-Duck-Dick și, prin urmare însărcinat de către viitorul curând locatar al Casei Albe cu „eficientizarea guvernării”. Și el (Dick!) cu mai multe muieri pe post de neveste, la activ, parcă tot 3! și iarăși nepunând la socoteală… Ultima sintagmă, în traducere liberă, „strângerea curelei la risipa de bani”. Alegerea e bună, având în vedere că (s-a) a ajuns la bogăția personală de care dispune… Nu știu să fie autorul vreunei descoperiri sau invenții de geniu, dar este un excelent om de afaceri… ca dovadă că a ajuns acolo unde a ajuns. Iar ca spirit de businessman, se poate lua liniștit de mână viitorul apropiat „re-președinte” yankeu. Nu va putea aspira niciodată la președinția americană (fiind născut în Africa de Sus), dar va putea avea o influență – încă impredictibilă – în politica generală a Unchiului Sam… Aici e enigma! „Demnitatea sa” cu eficientizarea Guvernului este deocamdată fixată pe doi ani… dar „nu aduce anu’ ce aduce ceasu’ ”… Ce rol (efectiv) va avea el în aplicarea doctrinei MAGA (Make America Great Again) rămâne de văzut… M-am oprit asupra lui, deoarece mi se pare că va avea de jucat un rol foarte important (deocamdată cam „cețos”) în lumea „care vine”…
Cât despre Rusia & China, mie mi se pare că lucrurile sunt mult, mult mai predictibile…
2. De la „Noi muncim,… noi nu gândim!” la „Ascultăm și nu judecăm…”
Nimic nu ilustrează mai bine atmosfera atât de polantă, de bâlci, a politikiei românașe de la acest început de an nou… Vă mai amintiți? Sloganul cu care „defilau” prin Bula lu’Pândaru ortacii primei mineriade (iunie 1990)… Cea mai șocantă, pentru că a fost… prima!… Acum, la un „ceas de taină”, i.e., un „tete-a-tete” – Marcel Ciolacu of Buzău cu Alfred-Robert Simonis von Temeschburg – difuzat cu generozitate de platforma Tik-Tok, aflăm „noutăți”. Simonis îi zice lui Ciolacu: „Îți amintești când ne spuneai să nu îi dăm voturi lui Simion ? Să știi că toți i-am dat”… Apoi, „marele șef alb local PSD” von Temeschburg îi mai „trage” și un corolar: „ascultăm și nu judecăm” (?…). Cele două verbe sunt poli-semantice; eu le interpretez ca având sensul de „muncim”, respectiv, „nu gândim”… O fi fost vorba de „supunere, fără comentarii”, sau „supunere necondiționată”? La ce? La ordinele pe care (NU) le-a dat Marcel of Buzău? Cel puțin, după cum „el se jură că nu fură…” Pe de altă parte, nu s-a stins încă zvonul că PNL-ul (fără voia sa! Aferim… ) a „băgat bani grei” în Călin-File-din-Poveste la primul tur al prezidențialelor… bani „deturnați” de nobody knows… Toate aceste matrapazlâcuri pentru ce? Să nu „iasă” prezident Marcel of Buzău? Să nu „iasă” prezident Ghiță of Oligofrenialand? Sau Țața Leana of Câmpulung? Ce vreți, s-a jucat atât de fair-play!… Cert este că Călin-File-din-Poveste își vede mai departe de procesele sale, de recursurile sale (culmea ironiei, până și la CEDO… după ce hulise U.E.-ul!…), toate intentate la toată lumea, poate și lui D-zeu… Avocații lui fac bani foarte frumoși, … din punga cui? Nu sunt deloc convins că a Moscovei… Țața Leana își vede mai departe de „lozincăraia” ei patriotardă (dar pro-europeană!…). Ce naiba fac Găvriloaia of Deva, dar mai ales „eterna” Șoșocoaie? Le vom vedea pe amândouă pe Panoul de onoare al „prezidențiabilelor”… că tot se vântură în lumea zvonacilor că CCR ar trebui să accepte principiul subsidiarității, față de Bruxelles-Strasbourg-Luxembourg deci și față de CEDO… Iar ultima, „promite” celeritate…
Și iată, zilele acestea, căcatul de pe colivă… „Prea-înțelepciunea Sa”, Ex-ul Adrian Năstase are o tresărire de orgoliu: ne dă lecții-parabolă despre „mentalistul” care aduce în sala de „show” și spectatori care – benevolentes – acceptă să poarte o șapcă… de aici, „profunde și subtile” reflecții privind discutabilul „mental colectiv” (recte, spiritul de gașcă), un dorit „subtil a propos” la ceea ce se petrece azi… Era mult mai simplu să povestească „domnia Sa” despre galeriile și fanii unei echipe de fotbal, mai ales în fața (și spatele!) unui meci de mare miză… Pricepea atunci și prostimea (pulimea)… Sunt de acord că a fost (și cred că rămâne, deocamdată) cel mai „rasat” teoretician într-ale politikiei de la noi… să dăm Cezarului ce-i al Cezarului … Nici măcar la cea mai joasă „bătăturică” din tălpile sale nu se pot ridica de-alde Șoșocoaia-paranoica, Ghiță-oligofrenul sau Călin-OZN-istul… Îmaginați-vă cum ar arăta „meclele” ultimilor trei din portretele lor „oficiale” dacă cumva… Mai degrabă ar fi ideale pentru afișele yankee cu „The Most Wanted!”
De restu’… numa’ bine… Tot românașu’ se bulucește la „micro-(?)-vacanța” de „sărbători”… fie că-i „la stat”, fie la „privat”… treburile urgente ale țării pot să mai aștepte… și „proaspătul” Guvern are nevoie de o inspirare profundă de aer ozonat înainte de-a se da cu capul de toți pereții. Deși 3 ianuarie „s-a hotărât” a fi „zi-lucrătoare”, tot românașul „s-a descurcat” cumva: s-a aplicat cu brio principiul „statului la Stat”, stațiunile de iarnă (ca și șoselele) sunt supra-aglomerate, miroase deja încă a vacanță „aghiasmată” cu apa chioară a Bobotezei, iar „după”… să te ții… vine Sf. Ion! Finis coronat opus! De la 30 noiembrie (Sf. Andrei) până la 6 ianuarie (Sf. Ion) Românica a tot ținut-o într-o sărbătoare. Au fost și excepții (alegerile! și anularea primului tur de prezidențiale), dar astea au fost mizilic… Apoi ne vom trage sufletul până la 24 ianuarie…
3. „Ne dați sau nu ne dați?!”… sau După „Marea crăpelniță” (lăudat fie filmu’!…), „Marea mahmureală”…
După îndelungul „post de Crăciun” (cam la fel cu cel de Paște!) tot românașu’ s-a repezit să-și umple burdihanu’ cu potol peste potol, cu beutură peste beutură (mai nou, cu droguri peste droguri…). Și apoi… by the way, suntem campionii U.E. la aruncatul mâncării! Asta da, risipă… pe măsura lăcomiei!… Nu știu dacă procedăm la fel și cu… beutura!… Așa că – din nou! – secțiile de urgență din spitale s-au supra-umplut cu „clienți”… cam peste tot… Nu mai pun la socoteală pe nefericiții de homeless-i („boschetari”) alungați de prin coclauri de frigul tot mai pătrunzător. Pentru ceilalți sărmani, „filantropia de sezon” s-a încheiat… Apoi, noul val de gripă ce afectează (grav, se zice!) copiii și persoanele în etate… „Supraviețuitorii”, care se mai pot – cum-necum – ține pe picioare au intrat în „Marea mahmureală”. Acum toți așteaptă „spălarea păcatelor” (și a tractului digestiv) cu apa chioară (da’ „sfințită”, „îmbăiată” în busuioc și – unde se poate – ținută în vase de argint… „să nu se strice”) a Bobotezei. Nu cred că anu’ acesta îl vom mai vedea pe ÎPS (= „prea-întunericitu’ ”) Teodosie-Savonarola of Tomis, adus din largul mării pe o șalupă a Miliției Litoralului – ca Poseidon-Neptun – să „boboteze” prostimea adunată pe nisipul înghețat al plajei… Poate va arunca din nou cruci de lemn în apa ca gheața spre a fi „pescuite” de temerarii inconștienți. Și cam atât… Restul… aceeași buluceală fără noimă la sticlele (peturi) cu apă sfințită umplute de cuvioasele „mirese ale lui Christos”… Ce vreți? „Obiceiul străbun” trebuie respectat. Restul: slujbe peste slujbe. De Sf. Ion, „balul” se termină. Excepție: cei ce prăznuiesc sfintele sărbători de iarnă după ritul pravoslavnic (ritul vechi). Vor veni din sălașuri ale Dobrogei, de prin Republica Moldova și, mai știi, din Ukraina sau Rusia. O „gură de oxigen” în plus pentru lucrătorii din HORECA. Apoi… Poate vă amintiți finalul filmului (semi-apocaliptic) „Ziua când vin peștii”…
Dar ce ar putea fi notabil pentru zilele care urmează?
- „Capul lui Moțoc vrem!” Pardon, erată: e vorba de capul lui Klaus – Carmen, despachetează! Constituția nu are nici o vină că poate fi interpretată în fel și chip. În cazul de față, cu privire la succesiunea la Cotroceni, într-o situație excepțională. Vorba yankeilor – „Nu e bună legea? Schimbați-o dracu’! „Vina este deci a oamenilor! Mai ales a celor care – din interese obscure – vor cu orice preț să-i „facă vânt” lui Klaus – Carmen, despachetează de la Cotroceni. Sunt multe voci ce clamează acest lucru! Ca și cum ar mai conta, în condițiile actuale. Campionii sunt, ca de obicei, Șoșocoaia, Ghiță a lu’ Simion, Călin-File-din-Poveste… dar și destul de mulți alții… Ca și cum acest lucru ar fi prioritatea priorităților Românicăi… Nu sunt (acum) nici pe departe, un susținător al actualului „+președinte”. Dar, doar politikie de dragul politikiei ar fi – acum – tichie de mărgăritar pentru un chel!… Poate că… pentru unii, „interesul poartă fesul” (pardon, „thichia”!)…
- „Lumea e în vacanță, nimeni nu face nimic. E o rușine” [Adrian Zuckerman – ex-ambasador al Statelor Unite în România]. Oare Excelența Sa – care are origini în Românica – a uitat cum e la „noi”? Mai ales de sărbători? Și, cu totul special, când se pot „lipi” mai multe zile libere „legale” cu altele „tacite”? Da, clasa politică de la noi e istovită după trecutul / acest an quadri-eRectoral… Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat (oare, așa memorie scurtă avem?)… Dar la noi, NU mai e „ca la nimenea”: și la alte case (poate mai „mari”) se întâmplă ceva asemănător… Nu dau decât un singur exemplu: premierul slovac Robert Fico. După un „sejur” (vizită oficială) la Moscova, s-a dat „dispărut”… Apoi s-a aflat că a șters-o (direct) în Vietnam unde își petrece o mini-vacanță la un hotel de lux. Pe banii cui? La noi, „îi scoteam ochii” lui Klaus – Carmen, despachetază, cu avioanele private (tot de lux) în călătoriile sale „oficiale”, unde interesele Românicăi erau „vitale” (e.g., niște țărișoare din Africa…). E-he-he-he! … până se apucă românașul de treabă, mai trebuie să mai curgă ceva apă pe Dâmbovița-river, mai ales când „traversează” Bula lu’ Pândaru…
- „Românii au căpătat cultura protestului”… citat aproximativ (din memorie)… după cum spunea o reporteriță pe un post TV de la noi… Recte, ca la franțuji (mai ales). N-am înțeles: era un reproș sau o laudă? Deja au început să iasă în stradă diferite categorii de salariați (dar și pensionari) care, după 1 ianuarie s-au trezit cu veniturile semnificativ reduse și asta, în contextul creșterii „neabătute” a inflației… Este clar: statul a fost, este și va fi mereu cel mai tâmpit gospodar. Bașca, tradiția de la noi, unde cei „ajunși la butoane” au ca primă grijă… mai trebuie să spun ce anume? S-a tot vorbit de privatizare. S-a făcut (cum s-a făcut!… Doamne iartă-mă!). Dar tot statul – în primul rând prin uriașul aparat birocratic ce, mai mult, „taie frunză la câini” este cel cu risipa maximă. Și ca să fiu cinic până la capăt: măcar dacă s-ar fi pricopsit dracu’ cine știe ce lume! Prin risipă, prea puțini! Corupția există și va exista la noi veci pururi! Dar nu la ea mă refer acum. Ea va fi o temă de reflecție (chibițare) pentru vreun episod următor… Risipa este… curată risipă! I.e., bani agonisiți cu greu în economie (vorbesc acum, în primul rând, de nivelul „macro”) se duc naibii pe apa sâmbetei prin incompetență, indolență, birocrație și alte vicii bine-cunoscute ale românașilor. Nu am acum în vedere premeditarea sau reaua-voință… Oamenii obișnuiți simt asta, în primul rând, pe propria piele și au deci toate motivele să iasă în stradă. Dreptul la protest este un drept câștigat cu sânge, în 1989. Nu vreau să fiu patetic, dar „asta e”! Problema este însă următoarea: și cu ce se aleg din toate astea?
Și atunci, în încheiere (deocamdată!), îi deschid eu recurs lui Marin Preda și-i dau (acum) câștig de cauză: DA! Unde dragoste nu e, nimic nu e”!…
Citește și:
- PĂLĂVRĂGEALĂ DESPRE CONDIȚIA UMANĂ (2)
- Mai multe articole ale autorului puteți citi AICI – Reportaje și AICI – Opinii
