PĂLĂVRĂGEALĂ DESPRE CONDIȚIA UMANĂ (22) | „QUOD LICET JOVI, NON LICET BOVI”
[În traducere liberă: „Ce-i permis lui Dumnezeu, nu-i permis și ‹bovinei› de om de rând; în traducere și mai „liberă”: „Ce-i permis justițiarului, nu-i permis justițiabilului”]
PARTEA a II – a
[ARGUMENT. Mai toate dicționarele serioase cad de acord asupra ideii că „pălăvrăgeala” este „Discuție despre lucruri lipsite de importanță”. Deci, un fel de vorbărie inutilă… Și totuși întreaga istorie a umanității este punctată – dominant! – de astfel de momente. Când un fenomen „întâmplător” se manifestă repetitiv, enervant de „repetitiv”, atunci el devine necesar!… Cel puțin așa ne spune dialectica: „necesitatea” își croiește drum prin intermediul „întâmplărilor”, la fel cum legitatea obiectivă (statistic-probabilistă) apare în și prin „jocurile hazardului”… Autorul]
1. „Audiatur et altera pars” [Seneca]?… Nu! „Audiatur et altera fake news”!… sau „Știu că nu știu nimic” [Socrate]
Într-adevăr, puțină filosofie nu strică!… Cu aceste gânduri mi-am încheiat (în pragul miezului de noapte) duminica de 14 decembrie, A.D. 2025. Mai precis, după vizionarea atentă a unui „documentar de investigații” prezentat de România tv. Se numea, ceva, în genul „Cum a fost acaparată România de rețeaua lui Soros. Planul pas cu pas de controlare și jefuire a țării”. Respectivul „documentar” s-a reluat și în seara următoare, poate și marți și… N-am mai fost curios. După ce mi s-a „ogoit” surprinderea (neplăcută?), am realizat că acesta se dorea o „replică” la ”Justiția capturată” – „documentar” al platformei Recorder – „eveniment de presă” ce a produs acel tsunami de reacții, de la autoritățile cele mai înalte, până la umilul om de rând (ordinary people) care se mai uită pe rețelele social media… Ba chiar și „afară”!…
Confuzia mea a atins cote maxime: cine pe cine combate?
La prima vedere, Recorder pune toate tunurile pe „mult stigmatizata” Lia Savonea (cunoscută inamică înveterată a Laurei-Codruța Kovesi). Romania tv. dă serios cu barda în aceeași Codruța, bașca Florian Coldea & co., plus (ocult!), Marian Cătălin Predoiu – vice prim-ministru & ministru de interne… Recorder vrea să ne arate că toată justiția de la noi e putredă din cauza imixtiunilor politicului în viscerele ei, antrenând reacții de aprobare și, consecutiv, protest, din partea multor magistrați (mari doritori de „afirmare”…); Romania tv. vrea să ne convingă că toate relele provin de la miliardarul Soros care a reușit „să prostească” și o bună parte a elitei intelectualității post-comuniste (de politicieni, nici nu mai vorbesc!)… ceea ce e în bon ton cu D.D.D. – ul de peste Ocean (i.e. Donald-Duck-Dick)!… Zău, că nu mai înțeleg nimic, chiar nimic!…
Prostimea (habarniștii & pulimea) se bulucește – seri la rând! – la mitinguri de stradă în Bula lu’ Pândaru dar și în marile orașe ale țării (prin separarea „Bulei” de „orașe”, înțelegeți, boieri dumneavoastră, unde bat, ca un bun ardelean ce sunt…). Se cere independența justiției… ha, ha, ha!… de parcă aceasta a fost vreodată, în toată istoria ei, „independentă”… Se pare că Marx a avut dreptate când afirma că și justiția are caracter de clasă! I.e., cu o mică corectură, „caracter de purtătoare a unor interese” (aici, își vâră, automat, coada… politicul!). „Privațiunile” ultra-severe la care, cică, sunt supuși, de pildă, magistrații, sunt praf în ochii lumii. La salariile imense („nesimțite”) care le iau, ce dracu’ să facă cu atâția bani? Bașca, pensiile „pe măsură”, la vârste atât de „tinere”? Să ia totul cu ei, atunci când vor deveni „colegi” cu Rodica Stănoiu? Au destui interpuși (rude & pretini) prin intermediul cărora să investească și să se îmbogățească și mai mult. Unii, după „pensionare”, redevin „activi”, ca juriști prin diferite „coclauri” tot atât de bine plătite, alții merg la catedre universitare; la ultimele aveau dreptul și când erau „activi”. Diferența dintre ei și „clasa mafiotă” a societății se estompează până la „zero”!
Prin urmare, protestele, luările de poziții, ba chiar „reacția” celor mai sus-puse autorități sunt curată apă de ploaie (pardon, până și ultima a ajuns „poluată”…).
Într-adevăr, Quod licet Jovi, non licet bovi… ce e permis celor de „sus” nu e permis celorlalți, de „jos”… Invidie din partea mea? Basme! Am ajuns la o vârstă la care pot trage anumite concluzii (finale!) cu privire la ființarea mea întru existență, dar nici acum nu îndrăznesc să o fac cu privire la existența însăși; chiar așa, al naibii’ de Socrate, câtă dreptate a avut!…
2. Nu există „adevăr în sine” sau „adevăr absolut / etern”; cum totul este relativ, nu ne rămâne decât să ne îndoim de toate „adevărurile”
Despre cunoaștere și adevăr, respectiv, informație (cognitivă) și adevăr aș putea spune câte’n lună și în stele; ele au făcut parte din „ograda mea profesională”… Nu vreau, aici, decât să evidențiez deosebirea dintre știrea falsă [fake news] și știrea eronată [erroneous news]. Prima, este intenționată, premeditată, „împachetată” într-un înveliș atrăgător cu aparențe de adevăr ș.a.m.d.; cea de-a doua poate fi un „accident de cunoaștere”, o eroare surmontabilă, ce se datorează imperfecțiunilor umane inerente, prin urmare, poate fi corectată. Prima, urmează un scop anume, promovarea anumitor interese și, de aceea, se dorește a fi cât mai persuasivă; este interesant că o știre, cu cât e mai senzațională, mai incredibilă, mai șocantă, cu atât „prinde” mai bine la public (mai ales la cel cu un nivel de instrucție și cultură „discutabil”) [poate unii își mai amintesc de „găina – ‹lui Ion Cristoiu› – care a născut pui vii”?!… știre senzațională din Evenimentul zilei, pe vremea când controversatul jurnalist păstorea cotidianul respectiv…]. Nu degeaba Norbert Wiener definea „metaforic” informația, drept „noutate absolută pentru curiosul absolut”… Cea de-a doua, admite pobililitatea autorului / emitățorului, traductorului pe canal dar și a receptorului de a se înșela: în definitiv, orice informație-cunoaștere (deci și o știre) este formulată în limbaj uman (mai întâi, în limbajul natural) iar aici există „norul de conotații” inevitabile, datorită experienței de viață, intenționalității etc. – toate personale (sic!). Acest tip de „erroneous news” este întotdeuana corijabil, deși nu întotdeuana… cu plăcere…
Pe scurt: în caz de „fake news”, trebuie să ne întrebăm Cui prodest?; în caz de „erroneous news”, trebuie să ne întrebăm Cuius culpa est?
Iar acum, revenind la cele două platforme de știri / informații care se cam bat cap în cap (doar aparent!) și care ne inoculează credința tot mai fermă că – de fapt – trăim într-o „bulă” în care colcăie predilect „fake news”… cred că e nevoie de niște „săpături arheologice”. Recte, cine se află în spatele platformelor respective? Dar nu înainte de a re itera una din dogmele mele metafizice: În existență / natură / univers / multivers / lume etc. se poate petrece orice (poate apărea sau dispărea) dacă are destul spațiu-timp la dispoziție… iar cum crono-topia este infinită… Astfel, e loc și timp destul și pentru dumnezei și pentru absurd și imposibil (ce este – aici și acum – de neconceput, în alt loc și altă dată, poate…). Așadar:
a) Recorder «este o publicație jurnalistică independentă și transparentă, creată și deținută de jurnaliști din România. (…) După câteva reportaje video postate pe contul de Facebook, proiectul Recorder a fost lansat oficial pe 12 iulie 2017, avându-i ca fondatori pe Cristian Delcea, Mihai Voinea, Andrei Crăciun și Răzvan Ionescu. Recorder se finanțează, în cea mai mare parte, din donații. Manifestul Recorder a fost publicat în ziua lansării. (…) Pe 25 noiembrie 2024, Recorder își lansează propria aplicație „Recorder.ro”.(…) Justiție capturată (2025) – documentar de investigație realizat de Recorder despre disfuncționalități în funcționarea sistemului judiciar din România și efectele acestora asupra combaterii corupției. Materialul a fost publicat pe canalul Recorder de pe YouTube și a fost ulterior preluat pentru difuzare de Televiziunea Română (TVR 1), în același timp și postul B1 TV a anunțat difuzarea documentarului într-o ediție de duminică. Documentarul a generat reacții publice și mediatice, urmate de proteste în stradă în mai multe orașe din România, inclusiv în București, Iași și Cluj-Napoca.» [din „Manifestul – Recorder”]
b) România TV «este un canal de televiziune privat de știri din România, lansat pe 23 octombrie 2011 de către Sebastian Ghiță. [actualmente,„El fugitivo” în Serbia… , n.n.] (…) În noiembrie 2015, Catrinel Gheorghe devine principalul acționar și administrator. (…) În perioada pandemiei de COVID-19, televiziunea prezintă emisiuni în care persoanele invitate și intervievate au o poziție antivaccinare, antimască și antirestricții. Postul de televiziune fiind apropiat Partidului Social Democrat și al Alianței pentru Unirea Românilor. (…) Conform unei analize Forbes, 57,4% din audiența acestei televiziuni este formată din persoane cu vârste de peste 65 de ani. În funcție de educație, persoanele cu studii superioare sunt în proporție de 20,4%, cea mai redusă cifră procentuală de pe nișa televiziunilor de știri. Publicul feminin este reprezentat la România TV în proporție de 51,6%. (…) RomaniaTV este un post de televiziune din România care a fost subiectul mai multor controverse legate de încălcarea reglementărilor audiovizuale. De-a lungul anilor, postul a primit multiple amenzi din partea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) pentru difuzarea de conținut considerat în incidența legii, inclusiv pentru diseminarea de informații false sau discurs instigator la ură. (…) Postul a beneficiat de o susținere semnificativă din partea anumitor figuri politice, ceea ce a dus la o lipsă de măsuri semnificative din partea autorităților. Astfel, controversele legate de RomaniaTV au ridicat întrebări despre independența mass-media și despre eficacitatea autorităților în aplicarea reglementărilor în fața unor astfel de încălcări repetate. (…) România TV practică jurnalism părtinitor cauzelor conservatoare și naționaliste portretizând partidele liberale proglobalizare și organizațiile nonguvernamentale în lumina negativă.» [din auto-prezentarea postului & criticile făcute în mass-media]
Din cele de mai sus, cred că rezultă suficient de clar de ce documentarul „Recorder” a avut un impact social uriaș, în timp ce „documentarul” de la „Romania tv.”, nu. Bașca faptul că mass-media au vuit destul despre „Justiție capturată” (și extensia materialului a contat!), în timp ce „documentarul” de la Romania tv. a fost reluat și alte zile, dar fără prea multă sinchiseală din partea publicului „receptor”. Aș mai adăuga aici și existența unor suspiciuni la adresa „corifeilor” de la „Recorder”: se pare că unii au rădăcini adânci, „sulfuroase”, în vechea mare nomenclatură comunistă de dinainte de 1989… Asta e!… Fiecare post, platformă, formator de opinie, influencer, autor de comentarii ș.a.m.d. va face tot posibilul să-i dea în cap celui care-l concurează, fie și loial! Este o reflectare fidelă a acelui Belum omnium contra omnes – starea în care se află societatea românească în ansamblul său și care se „manifestă” cu atâta larghețe în apele călduțe ale …. democrației (liberale)!…
Deocamdată, mă opresc aici. În Partea a treia voi încerca – la modul propriu și pe răspunderea proprie – să „zic” și eu câteva vorbe „de dulce” la adresa justiției de la noi.
Iar acum, să urmărim un nou argument pentru titlul atât de hulit „Quod licet Jovi, non licet bovi”… Au bon entendeur, salut!:
Un procuror DNA era în inspecție prin satele Moldovei și ajunge la o fermă:
– Trebuie să vă inspectez ferma să văd dacă nu cumva cultivați droguri ilegale!
– Nici o problemă, puteți căuta unde doriți, mai puțin pe câmpul din dreapta, îi răspunse fermierul.
Atunci procurorul își scoate legitimația și i-o lipește de față:
– Vezi asta? Sunt procuror DNA și caut unde vreau eu, nu unde îmi spui tu! Ai înțeles?
– Bine, mă scuzați, îi răspunse fermierul și își continuă treburile în gospodărie.
Nu trec nici 10 minute și pe câmpul respectiv procurorul alerga de zor și țipa după ajutor, urmărit fiind de un taur cu spume la gură. Fermierul lasă sculele din mână și aleargă imediat la gard, strigând după procuror:
– Arată-i legitimația! Arată-i legitimația!
No, boieri dumneavoastră, SERVUS!
Citește și:
- toată seria PĂLĂVRĂGEALĂ DESPRE CONDIȚIA UMANĂ
- mai multe articole ale autorului: AICI – Reportaje și AICI – Opinii
