României nu i se potrivește sistemul parlamentar actual. Dacă nu ar fi fost așa, azi am fi avut o țară mândră, cu bunăstare cel puțin medie. Au trecut deja 28 ani de când o Constituție a construit un sistem complet eronat pentru poporul nostru. Cu toate acestea nu renunțăm și chiar ținem, precum orbul de bâtă, să perpetuăm acest sistem în ciuda efectelor dezastroase cauzate de el. Cine se mai îndoiește azi că partidele politice se pot reforma? Vă spun eu. Nimeni! Și atunci de ce insistăm să ne încălzim cu o sobă care NU MERGE?
Regimul lui Ceaușescu a durat vreo 24 ani. Noi ne-am săturat de prostiile lui încă din primii cinci ani. E adevărat că individul a preluat un regim consolidat de înaintașii lui, cel puțin la fel de ticăloși ca și el. Și, sigur, i-a fost ușor să manipuleze un popor deja îndobitocit într-o doctrină agresivă cu propriul popor, dar exportată destul de bine către cei cărora le cereau asistență economică în vederea industrializării în pas cu vremea. Și totuși a venit o vreme când românii s-au săturat de fumul excesiv produs de soba ineficientă și au aruncat-o la gunoi. Doar că, în acele clipe de demontare, pe lângă ei s-au strecurat niște indivizi care cărau cam același tip de sobă. Pe care, profitând de cedarea vigilenței, în câteva luni, au reușit să o pună în funcțiune. Cu diferența că acum fumul nu ieșea pe găuri. De fapt, el nu ieșea pe nicăieri. Pentru că soba nu ardea deloc. Au montat o sobă pentru un alt tip de combustibil care nu se regăsește printre resursele noastre naturale. ȘI, deci, NU MERGE! Așa că suntem înghețați pe deplin. Și nenorocirea este că nu vrem să ne încălzim, ceea ce ar însemna că ne e bine așa.
NU cred că e nevoie să traduc ceea ce am scris mai sus. Fraților, nouă nu ne folosește la nimic democrația pluripartidistă. NU avem nevoie de partide politice. Veți spune că am pierdut contactul cu realitatea, dar nu-i așa. Sunt perfect conștient când spun că nu avem nevoie de partide. Și atunci cum să trimitem oameni în Parlament? Da, asta e o întrebare la locul ei! De Parlament avem nevoie, dar nu umplut cu oameni trimiși de partide. Altfel. Soluția?
Cu oameni trimiși de societate direct la reprezentare. Care să nu facă o politică de partid, ci una de interes imediat. Tehnic, cum se poate rezolva asta? NU e deloc simplu, dar cred că merită întregul nostru efort având în vedere ceea ce vrem să obținem în final. În realitate, tot ce avem trebuie resetat. Între timp se poate începe construcția ce urmează a fi implementată în decursul unui an.
Pe actuala Constituție se vor înființa „entități” locale care vor superviza orice intenție de a candida pentru o funcție eligibilă. Acestea vor fi baza de la care se pleacă. Ei vor avea puterea să cauționeze pe cei ce nu se încadrează în criteriile impuse de societate și vor opri, din start, ca astfel de indivizi să acceadă în funcții de reprezentare.
Sigur că problema este în alegerea acestui „sfat” de bătrâni sau cum se va fi numind el. Dar și aici se vor găsi criterii, în așa fel încât, aceștia să fie cu adevărat oameni de mare calitate. Refuz să cred că nu avem măcar 15 la 10000.
Deocamdată atât scriu. Mai sunt o mulțime de lucuri de spus, dar sunt convins că și alții pot veni cu idei. Nu întrebați cum vor funcționa mai departe lucurile. Aveți răbdare. Toate la timpul lor. Vor funcționa. Dar nu din prima. Și nici nu va fi nevoie de 28 ani.
1 comentariu. Leave new
Ba baiatule, toate mizeriile din istorie au avut ca fundament niste doctrine teoretice excesive.
Ce spui tu este corect, pana la un moment dat cand o iei pe aratura.
Este corect cand spui ca sistemul de delagare a reprezentantilor este deficitar, cand spui ca partidele sunt niste mizerii care nu fac altrceva decat sa ia posibilitatea unor candidati valabili si care pe sistemul actual reusesc sa isi impuna smecherii lor.
Imaginarea unui sfat al batranilor care sa aiba rolul de a selecta candidatii da dimensiunea imensei prapastii conceptuale care caracterizeaza articolul tau.
Limitarea ofertei politice la politruci de partid este consecinta directa a inegalitatii de sanse, a sinistrului asa zis democratic, intre un candidat al unui partid si un candidat independent. Daca si independentii ar putea putea candida cu sanse egale de accedere la functiile de demnitate publica atunci partidele vor fi obligate sa vina cu propuneri rezonabile si noi toti, pas cu pas am avea de castigat.
Astazi avem o lege electorala care da posibilitatea pentru doar 3 oameni sa constituie un partid. Este un lucru bun, democratic, cu mecansime competitive clare, care lasa liber pentru oricine isi doreste sa participe la conducerea cetatii, sa o faca in mod efectiv. In acelasi timp insa, aceeasi lege impune un prag de semnaturi care anuleaza mecansimul de competitie democratica mai inainte amintit, prin aceea ca un partid are nevoie de o structura teritoriala minimala pentru a putea aduna semnaturile de sustinere, ori structura asta este dificil de organizat, necesita timp, necesita construirea increderii – foarte dificila, necesita bani pentru promovare, pentru sedii, pentru organizarea activitatilor, pentru organizarea de evenimente, pentru intalniri etc. La capat se incadreaza doar actualele partide … si astfel oamenii la alegeri, sunt din nou nevoiti sa aleaga doar dintre csandidatii propusi de partide.
Daca principiul egalitatii de sanse ar functiona atunci am avea un sistem electoral care sa nu faca nici o distinctie intre candidatii unui partid si candidatii independenti.
Un astfel de sistem poate fi realizat atat prin vot majoritar cat si prin vot proportional.
Mai exact, in varianta votului majoritar (cunoscut ca uninominal) ar fi 3 tururi de scrutin: la primul tur sa inscrie in competitie cine vrea. La final, prin numararea voturilor cor ramane 30 de candidati. In turul doi vor candida cei 30 din care vor ramane 2. Si in ultimul tur vor candida primii doi si va ramana unul singur. Sistemul se poate aplica si la alegerile locale prin impartirea unitatilor administrative in colegii uninominale.
In varianta votului proportional se va organiza o singura lista de candidati, indiferent de partidul din care fac parte sau daca sunt independenti si vor fi declarati castigatori candidatii care obtin cele mai multe voturi. Ideea este ca oricine sa poata candida, doar alegatorii sa decida cine va castiga si niciun candidat sa nu fie privilegiat (pe lista sa apara numele si prenumele candidatului fara niciun insemn al unui partid).
Fara sfatul batranilor care este foarte probabil sa ajunga sa fie compus din smecheri sau care se va smecherii pe parcurs din cauza puterii imense pe care o detine.
O varianta si mai soft ar fi modificarea legii partidelor politice prin obligarea tuturor partidelor de a organiza corect, democratic si transparent alegeri interne pentru desemnarea candidatilor – pentru ca sefii de partide sa mai detina monopolul fabricarii listelor la care sa se adauge o modificare a sistemului electroral care sa faca o trecere de la votul pe liste blocate la cel pe liste deschise – pentru ca votantii sa poata alege din lista de partid pe cine vrea si nu sa trebuiasca sa se multumeasca cu o simpla confirmare a listei astfel cum a fost ea aranjata de smecherii care conduc partidele.
Dar discutia este atat de tehnica si implica un atat de mare numar de variabile care participa la mecanismele care compun democratia, ca din totalul populatiei, numarul celor care vor fi interveni pentru sustinerea unor modificari de bun-simt, va fi atat de mic incat nu va suficient nici pentru un partid din 3 persoane.
… si asa ajungem la nivelul foarte scazut de cultura si atitudine civica, nivel presat in jos si de voi astia care va ziceri jurnalisti si care suntei platiti de detinatorii puterii din partidele corupte si nedemocratice.