MOTTO: „Care-i cel mai frumos lucru de prins în piept femeilor de 1 Martie? Un silicon…”
[Din folklorul societății post-tehnologice]
[Avertisment. Să mă ia dracu’!… De când mă știu, am fost un misogin-sexist (?) i.e., nu împotriva muieretului, în general – dragile de ele (!), un „ornament în jurul în jurul unei…”, ci a celor care, musai, vor să „intre în politică”. Ceea ce – foarte recent – „m-a excitat” nemaipomenit a fost o poză distribuită pe toate rețelele mass-media, în care o „protagonistă de partid”, aflată la un meeting împotriva a orice, „îl mângăie” (îl atinge pe mână pe un jandarm, care săracu’, nu spunea decât „circulați!” )… Ei bine, acesată „fotografie – captură video”- a făcut epocă! I.e., „Vedeți, toată lumea (inclusiv <<băieții>>) e cu noi”! În fapt, muierușca îi spunea, șoptind amenințător, cu zâmbetul pe buze, „Roata se întoarce!”, dar ce efect mediatic!… Noroc cu filmarea „cine-verite”! S-a dat pe sticlă … De aici mi-a venit idea cu „Menajeria de sticlă” a lui Tennessee Williams și „Zgomotul și Furia” a lui William Faulkner. Recte, două lucruri: (a) De ce un material de presă n-ar trebui să aibă două titluri? Dar într-un mod aparte…Unul la început și altul la sfârșit… Așa că prezentul nou mini-serial ca avea ca pre-titlu – Manajeria de sticlă, iar în final, un post-titlu – Zgomotul și furia… (b) Și va fi dedicat, exclusiv, muieretului care n-are altă treabă decât să „se vâre” în politică!… Totuși, nu orice muiere poate ajunge o Margaret Thatcher!… Autorul]
ZILELE BABELOR sau SĂPTĂMÂNA NEBUNATICELOR
1. Ce ne spune sau pretinde să ne zică tadiția?
Ne aflăm într-un interregnum ciudat: la noi, românașii, cu adânc respect pentru tradițiile noastre folklorice, se spune – pe șleau, despre ceea ce nu e deloc „pe șleau” – nici în car, nici în căruță, ci… la dracu’n teleguță… Semnificațiile sunt azi multiple, întortochiate și chiar împletite: voi încerca să deznod câte ceva; „misiune imposibilă”, având în vedere că la mijloc se află muierea… Nu este ea o „eternă enigmă”? Tot în folklorul nostru (dar de data asta, recent!) reprezentanții „părții inutile a…” congratulează urmașele Evei cu titulatura de „ornament în jurul unei…”. Probabil că e o formă de defulare… cu toate acestea, muieretul a câștigat la scor de neprezentare atunci când i-a „cadorisit” pe bărbați cu emblematica simbolică (?) de „parte inutilă a…”! Mă rog… chestie de gust…
Ceea ce este cert, e faptul că în intervalul 1 – 9/12 martie trăim Zilele Babelor. Oscilarea între 9 și 12 ține de numărul de cojoace ale Babei Dochia (știm cu toții legenda, mai precis, cele două versiuni <<numerice>>; deci nu insist…). În „Dicționarul de simboluri și arhetipuri culturale”, Ivan Evseev ne dumirește: „zilele babelor” se referă la „timpul schimbător și capricios de primăvară” pentru că acum se vede clar „ascendența principiului feminin în viața naturii, societății și … psihologiei individuale (???)”[am citat din Wikipedia]. Ce atâta Tura Vura? Nu e clar?: „La donna e mobile”, geniala arie a Ducelui de Mantua din „Rigoletto”-ul lui G. Verdi (începutul actului al 3-lea)! Cum rezolvăm contradicția multiplă primăvară – babe – La donna? Simplu! De aia s-au inventat cosmetica și saloanele de înfrumusețare… „Il faut souffrir pour etre belle”… N’est-ce pas?…
Iarăși cert este și faptul că perioada 1-8 martie înseamnă și un efort pecuniar serios de suportat de către „partea inutilă”. Dacă „Mărțișorul” e încărcat de o anume „simbolistică” la adresa „ornamentului”, apoi „8 Martie” e o „descărcare” serioasă a portofelului „părții inutile”, cu același destinatar… 1 Martie – în special în arealul nostru geografic – pleacă de la frumoasele legende ale locului; 8 Martie pleacă de la mișcările politice de emancipare al muieretului lumii. [Cam acum un an, încă trăitor pe meleagurile Majestății Sale Britanice, scriam, relativ detaliat, pentru Critic Arad, despre „meandrele concretului” legate de această zi; nu mai revin ]. Am să citez doar un scurt pasaj din Wikipedia: << Este un punct focal în mișcarea pentru drepturile femeilor, atrăgând atenția asupra unor probleme precum egalitatea de gen, drepturile reproductive și abuzul împotriva femeilor. De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții. (…) Ziua Internațională a Femeii a fost adoptată în 1977, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU. ONU a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie, în 1975 — Anul internațional al femeii >>.
Și pentru că tot am pomenit de U.K., îmi amintesc stupoarea mea de a vedea pe stradă în Chatham (Kent) câteva tarabe cu mărțișoare… Evident, în preajma lui 1 Martie… La o azvârlitură de băț (de chibrit!…) de Londra… În fapt, nici nu prea era de mirare, având în vedere că românașii noștri deja ajunseseră a doua etnie (europeană!) de „venituri” între urmașii lui King Arthur; cam peste un milion juma’ de suflete – „venituri”, numai în Anglia – parte a Regatului Unit; nu pun la socoteală pe cei din Commonwealth (aceștia având un statut special). Ce vreți? Eram în țara cu spiritul comercial par excellence, tradiție preluată și amplificată apoi de către yankei… Când nepoțelele mele s-au dus la grădiniță de 1 martie și le-au oferit la toate „tovarășele” (pardon, Miss sau Mrs.!…) un mărțișor, apoi, au mai „distribuit” câteva și la „cele mai bune pretene-colege” de acolo, a ieșit un „tam-tam” în toată regula, dar în sensul bun și frumos al sintagmei… Evident, au fost necesare explicații și „relatări istorice-legendare”. Fiind încă destul de mici, a fost necesar aportul lui Fuher-mujer (recte, muierea cu acte în regulă…). Mirarea a explodat atunci când am văzut – în zilele următoare – tot pe străzile orașului, persoane de sex (pardon, gen) feminin, mai ales tinere, purtând… mărțișoare… și nu erau toate… „caucaziene”… Din nou, spiritul comercial la britanici…
Acum, aici în Românica, A.D. 2025, ziua de „mărțișor” a căzut pe o sâmbătă (prima zi de week-end); gradul de socializare a fost mai scăzut, vremea i-a ținut pe mulți în casă sau i-a expediat la schi (pe cei cu portofel gros), bașca și vacanța de schi a prichindeilor. Pe deasupra, „ajunul” a debutat cu „scandalul” Trump (& co.) – Zelenski. Dar asta e o temă pentru „Lumea ca o vomă…” sau „Istoria e o curvă…” și asupra „evenimentelor” voi „chibița” în mini-serialele corespunzătoare, cât de curând… Din nou, iarăși cert, dăruirea de mărțișoare va continua toată această săptămână, culminând cu finalul de 8 Martie!!! Adică, boieri dumneavoastră, un fel de Ramadan, pentru „partea inutilă” și un veritabil Bairam, pentru „ornament”…
2. Cum încearcă „partea inutilă” să-și mai scoată pârleala sau să mai dreagă busuiocu’ față de „ornament”?… Prin umor!…
Din capul locului, excludem – din povestea noastră – prichindeii și prichindelele: în cazul lor, nu se face „segregație” cu privire la mărțișoare; să-i lăsăm să se bucure de copilărie… atât cât pot!… Deci:
Dacă în zori de zi (în această „săptămână a nebunaticelor”) te trezești în pat, mahmur, confuz, lângă un „ornament” iar „spiritul civic” îți cere să fii politicos, declinându-ți numele și cerând reciprocitate… și dacă te trezești apoi cu un pumn în gură, atunci fii sigur că este muierea ta cu „acte” în „regulă”…
Dacă, tot la primele ore ale dimineții intri într-o florărie și ceri un buchet frumos de flori pentru „mujer-consoartă” și dacă lași la latitudinea vânzătoarei alegerea „plantelor”, atunci să nu te miri când „respectiva” te va întreba: „Să fie mai moi?”… Și apoi, dacă se petrece „evenimentul intuit corect de vânzătoare”, amintește-i muierii consoarte: „ Soția este obligată să-i dea de mâncare soțului, pentru că, potrivit Tratatului de la Geneva, orice prizonier are dreptul la o masă caldă”.
Dacă de 8 Martie (sau pe aproape) îndrăznești să-ți scoți „ornamentul legal” la un restaurant de lux și dacă vei fi întrebat „Vai, dragă, ce romantic ești! Auzi, dar dacă după 25 de ani de căsătorie m-ai adus aici, ce-o să faci la 50 de ani?”, atunci singurul răspuns „rațional” al tău nu poate fi decât „O să vin să te iau!”…
Dacă tot în această perioadă, muierea-consoartă este plecată într-o „scurtă vacanță” de unde îți trimite un E-mail în care scrie „Trimite-mi bani, că altfel încep să calc strâmb!”, atunci, singurăul tău E-mail de răspuns, demn de o „parte inutilă” nu poate fi decât „Calcă strâmb şi trimite-mi şi mie nişte bani!”…
Dacă, întors acasă mai devreme dintr-o „delegație”, îți găsești muierea în pat cu un tip și dacă, inevitabil, dar politicos, întrebi „Ce face individul ăsta aici în patul meu? ”, atunci să nu te mire răspunsul: „Minuni, dragul meu, minuni!”…
Dacă ai ajuns la tribunal, la un proces de divorţ, atunci trebuie să fii o „parte inutilă” deșteaptă. De pildă imaginează-ți următoriul scenariu:
„- Dar, domnule, de ce vreţi să divorţaţi, va întreaba, cu siguranță judecătorul.
– Soţia mea mă tratează ca pe un câine.
– Vă loveşte? Vă jigneşte?
– Nu, dar vrea să-i fiu fidel ! ”…
În fine, spre a evita aceste „mici inutilități drăguțe” (omagiu, regretat prieten Cornel Udrea!) poți concepe un posibil scenariu cam așa: Să zicem că mujer-consoarta te ia, pe nepusă masă, i.e., ex abrupto: „De ziua noastră (a muierilor, desigur), nu mă scoți și tu, acolo, la un spectacol, la un restaurant bun?” Tu vei răspunde ca un adevărat soț („parte inutilă”) și consecvent-fidel: „Nu ies în oraș cu muieri măritate!”. Poate ți se va replica: „Dar eu mi-s muierea ta”… Răspunsul tău nu poate fi decât la fel de ferm și consecvent: „Doar am spus-o deja, nu ies cu muieri măritate!”…
3. „Surpize…|Surprize…Surprize!”…
S-o lăsăm în pace pe Andreea Marin. Deși acest mini-serial este dedicat exclusiv muierilor, să nu uităm că nu oricăror muieri… doar celor care – neavând ceva mai bun de făcut și… o anumită „etate” – se apucă de politică… Iată unde se ajunge, boieri dumneavoastră, dacă li s-au dat atâtea „drepturi” (așa cum comemorează și ziua de 8 Martie). Ceea ce a „comis” și, poate, mai „comite” Madam Andreea nu intră (deocamdată!) în sfera de interes a mini-serialului „Menajeria de sticlă”, poate în atenția rubricilor mondene din mass media…
Eu aș vrea, acum, să vă supun unui efort de imaginație: e clar că mărțișorul își are simbolistica lui (am în vedere acei „părți inutile” care mai au ceva în cap… și în portofel!…). Dar pentru că 1 și 8 Martie sunt extremitățile „săptămânii nebunaticelor”, ar fi ideal ca simbolistica (dorită ieftină) a mărțișorului să se „conjuge” cu cadorisirea muieretului de ziua sa internațională (dorită și ea…. dacă se poate… modică!…). Deci, întrebarea: ce fel de mărțișoare-simbol, probabil urmate de un cadou așijderea (dar nu la preț!) credeți, boieri dumneavoastră că ar trebui / ar fi trebuit oferite muieretului mai răsărit-politic de la noi?
Ordinea propunerilor nu este nici ierarhică și nici ierarhizantă…
Șoșocoaiei of Noaptea minții i-aș oferi – de Mărțișor – un vibrator din aur (e inox!) iar cadou – de 8 Martie – sceptrul de președinte rămas moștenire (și deci vacant) de la Motanul Arpagic… E drept, pentru mărțișor, af fi nevoie de un TIR iar pentru sceptru, ar fi necesar un cui zdravăn de care să-și atârne pofta… În cazul ei, ar fi de așteptat ca cei din Parlamentul European să-i ofere un căluș (tot de aur) de pus în gură (ar trebui unul de dimensiuni respectabile!, cam costisitor!)…
Țaței Leana de Câmpulung i-aș oferi – de Mărțișor – o minimachetă a primăriei din Câmpulung pe care să scrie „Te așteptăm cu drag acasă !” iar cadou – de 8 Martie – vreo câteva enciclopedii (de cultură generală!) + un mentor (în carne și oase)… De restul, se va ocupa … partidul!…
Gavriloaiei von Deva i-aș oferi – de Mărțișor – un mic jandarm de plumb iar cadou – de 8 Martie – pe Călin-File-din-Poveste, dar în carne și oase deoarece … va fi „surpriză de surpriză” după pronunțarea CCR-ului. La micul jandarm de plumb – probabil purtat pe post de brățară – va putea țipa liniștită toată ziulica „Se-ntoarce roata!” iar Mesia e musai să aibă în parcare un OZN plin cu H2O ce conține informație…
Silfidicei Lavinioaia di Dej i-aș oferi – de Mărțișor – o mini-tricicletă iar cadou – de 8 Martie – o bicicletă cu motor (electric!… nepoluant) dar fără șa: să-i fie mai ușor turneul eRectoral prin teritoriu, dar totodată să o oblige să-și mențină intactă condiția fizică…
Și acum, o mențiune importantă: în toate cazurile șnurul de la mărțișor nu va fi alb-roșu, ci tricolor!
În fine, avem două noi „personaje” pentru menajeria noastră (acum, the last but not the least): Anca Alexandrescu & … Cristela (bomboana de pe coliva eRectorală)… Pentru Anca, e simplu: mărțișor – un mic Premiu Pulitzer (de purtat la brâu, că gâtul e ocupat…). De 8 Martie, însă, ceva grandios: un studio tv propriu și personal unde să poată behăi singură tot ce vrea și când vrea! CAN-ului va trebui să-i punem ochelari complet opaci și tampoane anti-zgomot…
Ei, ș’acum… FINIS CORONAT OPUS!:
O bombă fâsâitoare străbate eterul patriei ( și nu numa’!): Dacă Mesia (ăla, a-[l]- nost’) nu primește carte blanche de la BEC sau, mai rău, de la CCR (știți pentru ce!), atunci si-a manifestat dorința ca a sa muiere, Cristellllla, să „caTindeze” în locul lui!???… Se mai zvonise, mai de demult, ceva asemănător dar era prea incredibil, chiar și pentru un autor SF… Acum însă… uralele prostimii (pulimii), adunate și plimbate sâmbăta trecută prin buricul Bulei lu’ Pândaru, și care aprobă orice tâmpenie îi iese pe gură baciului nostru dacico-pro-rus (?) da’ mare suveranist, ei bine, toate astea mă fac să cred că „viața bate filmu!”…
Eu unul, m-am blocat aici!… Prin urmare, boieri dumneavoastră, vă aștept pe voi să veniți cu propuneri de mărțișor și cadoul de 8 Martie!… pentru… Căci acum, nu mai pot da decât post-titlul mini-serialului nostru: ZGOMOTUL ȘI FURIA!…
Citește și:
- MENAJERIA DE STICLĂ (7)
- MENAJERIA DE STICLĂ (6)
- MENAJERIA DE STICLĂ (5)
- MENAJERIA DE STICLĂ (4)
- MENAJERIA DE STICLĂ (3)
- MENAJERIA DE STICLĂ (2)
- MENAJERIA DE STICLĂ (1)
- Mai multe articole ale autorului puteți citi AICI – Reportaje și AICI – Opinii
